iepure


Cat cautam o poza(de pus la avatar pe ym, in spiritul sarbatorii) cu un easter bunny prietenos care sa zambeasca si sa faca cu mana, am dat peste una extrem de sadica, care daca as fi fost (mai) religioasa m-ar fi determinat sa strig “blasfemie”. Dar ca un om rau, o postez sa stric si ziua/ora/minutul altora.

In alta ordine de idei abia astept sa primesc mesaje dintr-alea, clisee pompoase de genul “fie ca sfintele sarbatorii pascale sa va aduca lumina in suflet, sanatate si belsug de bucurii duhovnicesti… “. Eu nu va doresc decat sa va priasca zilele astea, fie ca sarbatoriti Pastele, fie ca blabla doar vacanta.



Insomnii


Nu pot sa dorm. Dar nu din cauza ca nu mi-e somn. Din contra, simt nevoia sa inchid ochii si sa ma lungesc pe orizontala, problema apare de aici in colo.

In loc sa ma relaxez treptat si intr-un timp oarecare sa pierd firu`, in creier se creaza haos, initial ca o avalansa de idei fugitive, intre care nu reusesc sa fac conexiuni. Cand una dintre ele mai nushtucum reuseste sa se contureze, totul capata alte dimensiuni. Volumul vocii mintii se amplifica, ideile se inlantuie logic, sub forma unei povesti posibile care intr-un final ia forma unei amintiri. Intotdeauna urata, dureroasa, chinuitoare. Aici intervin eu, inversunata, si trimit deasupra primului glas un altul zbierand “nu te gandi la asta, nu te gandi la asta, te rog, nu”. Asa se amesteca iar pana la “aaaaaaaa”-constant si revelatia ca sunt mai treaza decat oricand.

O data ridicata din pat, mi s-a facut chef de curent, fapt pentru care acum sunt in curent si povestec ca la psiholog ce ma doare. Si cum maine am teza la matematica, chiar daca e 4 dimineata, ma voi duce sa arunc un ochi peste logaritmi, radicali, pi, alfa, beta, ca patul nu-mi mai zambeste… Heh, banala insomnie…



puppy eyes


Cred ca de data asta a dat norocul peste mine. Cateaua mea, Brenda, a suferit in ulltimile zile ororile a vreo 3 monte, in urma carora se spera ca a ramas…gestanta(adica bortoasa). Pentru ca imi doresc sa scap cat de repede posibil de animalele care fac pisu, caca, duhnesc si risca sa le calc in picioare, caut de acum fraieri doritori.

Ma angajez sa consult mai multi veterinari care sa ma asigure ca asteapta intr-adevar pui si nu este doar grasa, ca data trecuta.

ps: Cateii sunt fun la party-uri



daia


“nu mi-am facut eseul”

“de ce?”

“pentru ca am avut dureri menstruale si m-am lasat de fumat. in aceeasi zi. ”




never ruin an apology with an excuse



ne-coerent


Cum de exista oameni care se ingroapa in trebile cotidiene, probleme incalcite, valori exacte si uita sa bage in seama lucruri mici, dar capabile sa sensibilizeze? Pentru ca uneori citesc poezii. Alteori cumpar flori. Si rar de tot ma zgai pe site-uri de fotografie.

Dar oamenii cu care am discutat pe temele astea, sufera parca de grandomanie, dau pe afara de spirit critic si citeaza din referatele de pe clopotel.ro. Permit poeziei de mai jos sa ma emotioneze dupa cum o simt eu si prezint dezinteres total fata de orice alte interpretari universal acceptate. in cautare de oameni…umani.

Cântec de dor

Mă culcasem lângă glasul tău.
Era tare bine acolo şi sânii tăi calzi îmi păstrau
tâmplele.

Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.
Poate ceva despre crengile şi apele care ţi-au curtreierat
nopţile.
Sau poate copilăria ta care a murit
undeva, sub cuvinte.
Nici nu-mi mai amintesc ce cântai.

Mă jucam cu palmile în zulufii tăi.
Erau tare îndărătnici
şi tu nu mă băgai în seamă.

Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai.
Poate doar aşa, de tristeţea amurgurilor.
Ori poate de drag
şi de blândeţe.
Nu-mi mai amintesc de ce plângeai.

Mă culcasem lângă glasul tău şi te iubeam.


BALADA PENTRU O MINUNE is proudly powered by WordPress and themed by Mukka-mu