Ieri, ora 5 dimineata. Imi pulseaza tot corpul si cele doua maini nu-mi ajung sa ma scarpin. Ora 10. Imi dau seama ca m-am umplut de bube de care nu am vreo sansa sa scap fara sa vizitez doctorul. O data programata la dl. nicola, am adormit frecandu-ma din cand in cand de pat.

17 30. Ajung in fata cabinetului cu eticheta mare “dermato-venerice”, intru, ii arat ce ma doare, se uita doua secunde si spune raspicat : “urticarie”. Dau sa ma linistesc, auzisem termenul, o boala aparent comuna, o carie care nu e la dinti. Apoi ma invita sa iau loc si incepe sa vorbeasca. Prima si cea mai importanta interdictie, nu mai am voie sa beau pepsi, apoi insira celelalte alimente: ciocolata, oaua, carne, branza, sare, creme, prajituri, transformandu-se in bau-bau, omu negru sau moody ochi nebun.

In concluzie, pana marti nu am voie sa mananc decat piept de pui pe gratar, cartofi si morcovi fierti(toate fara sare) si mere. Iar pana de paste un alt regim, mai putin strict, dar cu siguranta tot fara pepsi. Uitandu-ma precum fetita cu chibriturile la frigider, ma consolez cu gandul ca de tigari n-a mentionat nimic si ca in aproximativ o luna voi capata formele unui manechin.

In drumul meu cu taxiul de astazi, in timp ce asteptam sa se deplaseze coloana de masini, am aruncat o privire pe geam si mi-a cazut fata! In plina strada(mircea cel batran), un pui de om de-un metru si-o flegma, cu pantalonii desfacuti, puta in mana si toti dintii p-afara, se agita cu fata la masini. Cu oroarea desfasurandu-se sub ochii mei, am avut un flashback.

Pe holul gradinitei, un coleg ii tragea altuia pantalonii si urla “Cine vrea sa-i vada puta lui Andrei?”, care Andrei statea resemnat cu mainile pe langa corp si astepta… Toate fetitele s-au intors cu spatele, numai eu am ramas cu ochii atintiti la obscenitatea obscenitatilor, curinzand-o dintr-o privire, sa o tin minte o viata.

Scena s-a repetat de-a lungul vremii, sub diverse forme, cu oameni de alta varsta, dar tot atata minte ca Andrei si colegul lui; am capatat si eu, involuntar, instinctul de a intoarce capul, oripilata. Oare Andrei si colegul sunt printre oamenii care acum dau cu pwla de bancile scolii, mesele barurilor, ti-l prezinta pe nicu(“asta micu”) sau fac sarituri in apa fara slip…?

Exista dimineti in care, desi ai dormit putin peste noapte, te trezesti odihnit. Dimineti in care primul gand nu e sa-ti aprinzi o tigara, ci sa deschizi geamul sa respiri si soarele sa-ti inunde camera. Si ca in vremuri fericite, sa simti ca este timpul pentru o melodie

Buna dimineata, Soare

    Bagandu-mi nasul printe chestiile de moderare ale unui blog (smecher) , profitand de userul meu de admin si fascinata ca la blogspot “n-are atatea”, am gasit pe undeva tema verde cu floricele. Mi-a zambit, mi s-au marit ochii, iar in secunda urmatoare eram un copil tembel care urla ca vrea si el. Initial mi s-a explicat, in termeni tehnici, ca nu e posibil din diverse motive, dar azi am primit cado`( :*).

    Cum bine spunea cineva, orice cacat are un inceput. Prin urmare, acest prim post pe blogul meu verde cu floricele incearca doar sa depaseasca momentul. Scop atins.